Plimbându-se prin sat, un boier s-a întâlnit cu un tăran sărac și a început a i se lăuda cu averile lui:
– Vezi tu livada de pe deal? E a mea. Pădurile care înconjoară satul sunt și ele ale mele. Până și pământul pe care calci acum tot al meu este. Ce vezi, de jur-împrejur, e proprietatea mea. Toate astea sunt doar ale mele.
– Dar acela? – l-a întrebat tăranul, arătând cu degetul spre cer. Nu cred că și cerul este al tău. Acela este al meu – a mai spus tăranul și, cu zâmbetul pe buze, a plecat liniștit, lăsându-l pe boier mirat și cu ciudă în suflet.
Sursa: Social Media
Loading…