in , ,

Misterele Ceahlăului

Misterioasa Românie…

Dincolo de măreția peisajului ce taie pur și simplu respirația privitorului, Ceahlăul a intrat și a rămas însă în istorie datorită misterelor care îl înconjoară. Departe de a egala prin înălțime alte piscuri din țară, masivul poate fi totuși văzut, în zile senine și în anumite condiții de luminozitate a soarelui, de pe țărmul Marii Negre aflat la aproape 500 de kilometri distanță, sau de pe malul la fel de îndepărtat al Nistrului.

La orele răsăritului, deasupra Ceahlăului se produc jocuri de lumini inexplicabile; localnicii văd deseori apariții misterioase pe cer și descoperă pe pășunile din jur cercuri perfect trasate pe care le pun pe seama altor ființe din Univers. Cei din vechime considerau muntele ca fiind sălașul zeului Zalmoxis, iar cei de astăzi spun ca masivul este străbătut de cea mai puternică axa energetică a globului pamântesc.

Sălașul zeilor

Geograful antic grec Strabon, vorbea în scrierile sale despre muntele sfânt Kogaionon, unde trăia marele preot Zalmoxis, devenit mai apoi zeul suprem al dacilor, locuitorii acelor meleaguri. Legenda spune că Dochia, fiica lui Decebal , a ales drept loc de refugiu din calea romanilor același Ceahlău al zeului Zalmoxis. Împresurată de oștile împăratului Traian, ea s-a rugat divinității care au prefăcut-o în stană de piatră. Stânca Dochiei străjuiește si astăzi masivul, fiind considerată de unii cercetători ca fiind o creație a mâinii omenești, asemeni Sfinxului.

Marcus Valerius Martialis povestește despre „muntele faimos din țara hyperboreenilor (identificați ca fiind strămoșii noștri daci) unde zeii olimpieni se legaseră cu jurământ în fața altarului cel mare să lupte contra giganților”. La spusele sale se adaugă o legendă care circulă și azi printre localnicii de la poalele Ceahlăului și care spune că plaiurile acestuia au fost locuite cândva „de un neam de uriași, grozav de înalți și de tari, care au fost în cele din urmă înfrânți de urgia cerească”. Astăzi, pe Ceahlăul zilelor noastre, una din frumusețile naturale admirată cu prisosintă de turiști este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lată a lui Ghedeon. Iar numele străbun al Ceahlăului este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din greaca veche și care în traducere înseamnă „casa stâlpului” – cu referire la stâlpii de tip obelisc, pe care anticii îi ridicau ca locuri de închinare la zei.

Holograme ciudate și apariții luminoase inexplicabile

În anumite condiții atmosferice și de luminozitate solară, piscurile Ceahlăului se zăresc cu o deosebită claritate de pe țărmul Mării Negre și de pe malurile Nistrului. Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen încă din anul 1859: „Corăbierul de pe Marea Neagră vede piscul cel înalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei și pâna la Cetatea Albă. Locuitorul de pe țărmul Nistrului vede soarele apunând după masa acestui munte, iar păstorul nomad, după ce și-a iernat turmele sale pe câmpiile Bugeacului, se întoarce către casă având în vedere vârful Pionului, sau Ceahlăului”.

Acesta nu este, însa, singurul lucru uimitor care se leagă de existența masivului muntos. Pe Ceahlău se petrec an de an, cu regularitate, două fenomene optice inexplicabile:

  • în prima decadă a lunii august, sub lumina răsăritului de soare, umbrele vârfurilor Toaca și Piatra Ciobanului formează, timp de peste o ora și jumătate, o hologramă naturală imensă, având forma unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei.
  • în aceeasi perioadă a anului și tot la răsăritul soarelui, deasupra vârfului Toaca se produce un fenomen optic care dureaza doar câteva minute și pe care localnicii l-au numit, încă din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formeaza un stâlp de o luminozitate intensă și stranie, care se pierde în imensitatea cerului și care este mărginit de doua benzi întunecate.

Unii cercetători ai respectivelor fenomene sunt de părere că acestea se datorează faptului că prin Ceahlau, respectiv prin vârful Toaca, trece una din cele mai importante axe energetice ale globului pământesc.

Vârful Toaca – o piramida cu baza pătrată

La aceasta teorie trebuie adăugat că vârful Toaca reprezinta el însuși un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza pătrată, figură considerată a se forma extrem de rar în mod natural. Măsurătorile efectuate de specialiști au arătat că laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiași piramide.

Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simplă și întâmplătoare coincidență, dacă la numai 30 de kilometri distanță de Ceahlău nu ar fi fost descoperită celebra cultură Cucuteni, datând din perioada anilor 4.800 îHr. Printre vestigiile scoase la iveală s-au găsit nenumărate obiecte din ceramică, ce aveau imprimate proiecții în plan ale unor piramide cu baza pătrată și cu diagonalele perfect trasate.

în zilele noastre, localnicii din zona Ceahlaului sunt frecvent martori ai unor fenomene inexplicabile cu care deja s-au obișnuit. Alți localnici declară că văd deseori fâșii de lumină străbătând pădurile Ceahlăului iar călugării de la Schitul Durău fac afirmații asemănătoare, susținând ca văd în miez de noapte când se duc la rugăciune, ploi de luminițe albastre pogorându-se deasupra piscurilor muntelui.

Sursa: Blog templulsecretelor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Loading…

0

Ştima apei – Sirena Dacilor

Indicii ale Pământul Plat – Episodul 11: Suflete din sistem